Intr-una din seri ma uitam la emisiuni cu retete si am vazut emisiunea in care Sarah Graham pregatea aceasta tarta de lamaie, despre care spunea ca este o reteta veche de la 1800.
Mi-a atras bineinteles atentia mai ales ca este tare simpla de facut….a ramas doar intrebarea cum marunteau ei in 1800 toate ingredientele atat de fin, pentru ca, cu siguranta nu erau pe atunci blendere.
Ma uit cu admiratie la torturile facute de alte fete care au blog, dar…nu e genul meu sa stau sa le bibilesc atat, mai ales daca e vorba de un tort pentru cei de acasa.
Eu prefer sa ma joc mai mult si mai putin sa iau in serios treaba asta cu blogul culinar, asa ca tortul asta de Revelion, Desert cu banane, nuci pecan si sos de capsuni, mi se pare chiar jucaus desi poate un ochi profesionist ar spune ca nu e tocmai frumos, a fost cu siguranta extrem de gustos.
De 10 ani incoace, pe 26 decembrie in fiecare an sarbatorim ziua de nastere a lui Mihai, cu toate astea, in verva cumparaturilor de Craciun am uitat sa trec pe lista si sa cumpar cateva ingrediente, asa ca, a trebuit sa fac din ce aveam un tort pt iubi, ca nu era vina lui ca eu am uitat sa cumpar una, alta. Asa a aparut acest Tort cu fructul pasiunii, ciocolata alba si frisca care pana la urma a fost chiar un tort extrem de usor si savuros.
Imi aminteam franturi din copilaria mea in care mancam un cozonac care imi placea, dar multi ani (spre rusinea mea) nu am stiut ca le zice „Baigli”. Cozonac din cel pufos „mazgalit” cu urme de umplutura nu mananc nici astazi, se pare ca pretentiile de copil s-au pastrat, iar daca cozonacul este de la magazin, nici atat nu ma apropii de el.
Asa ca, cred ca am pierdut sirul anilor in care nu am mai mancat cozonac si astazi pentru prima data am decis sa fac si eu, Baigli cu anason, umpluti cu nuca, portocala si mac.
Acum ca a venit frigul imi e tare drag sa dau drumul la cuptor si sa las aluatul sa dospeasca la caldura. Ideea de azi, Coronite cu gem de capsuni a pornit de la desertul Ritei Ilies, care a facut cornulete cu caramele englezesti si mi-a facut mare pofta sa framant si eu un aluat delicios.
In principiu nu am respectat reguli, am pus ce mi-a placut in acest aluat, cat am crezut eu dar au iesit pana la final niste coronite pufoase cu gem.
Cheesecacke cu portocale nu am in colectia de cheesecacke-uri pe care am dezvoltat-o in acest an, asa ca fiind si cu un pas in decembrie, luna Craciunului si al mirosului de portocale, m-am gandit ca ar fi foarte potrivit sa il fac, Cheesecacke de portocale cu vanilie si anason.
Am profitat de aceasta ocazie si pentru a schimba putin tehnica folosita la blatul de biscuiti care pana acum era doar bagat la frigider dupa amestecare, asa ca sper sa va placa.
Cei care ma cunosc stiu ca nu mananc si nu am mancat niciodata dovleac, indiferent de forma sub care este el prezentat.
Nu as putea spune in acest caz ca nu imi place, dar nu ma inspira deloc si din acest motiv nici nu pot gusta.
Cu toate astea insa, m-am aventurat astazi la cerere, sa fac o Placinta cu dovleac, anason si scortisoara, care se pare ca a fost chiar buna tinand cont de faptul ca nu a mai ramas macar o bucata sa o pozez si eu dimineata la lumina naturala a zilei.
Am pregatiti weekendul trecut un Desert cu capsuni si lime, un fel de cheesecacke si pentru ca deja e mai rece afara, am renuntat la blatul de biscuiti cu unt si am facut unul pufos copt la cuptor.
In felul asta am schimbat reteta cu care ne-am delectat o vara intreaga dar am obtinut si o alta aroma a desertului de capsuni.
Am auzit intamplator de aceasta placinta si mi-a placut imediat ideea, recunosc ca nu cred ca m-as fi gandit vreodata la placinta cu iaurt, dar odata ce am descoperit-o am vrut neaparat sa o incerc si eu, dar bineinteles in varianta mea, Placinta cu iaurt, lime si merisoare.
Visez de ceva vreme la desertul asta, am stresat o gramada de oameni in cautarea retetei perfecte, dar pana la urma prin amabilitatea unor prieteni minunati (Cheregi Daniel, Laura Laurentiu, Vali Costea) am gasit si reteta de budinca mult visata.
Am pregatit asadar varianta mea de Sticky pudding cu melasa si anason.
Imi era parca dor de niste briose, pentru ca nu am mai facut de ceva vreme, asa ca am pregatit aceasta delicioasa reteta de Briose cu apa de trandafiri, vanilie si curmale.
Aveam prin „dulapiorul magic” din bucatarie niste curmale cu care ma gandeam de ceva vreme sa fac ceva, asa ca am facut o combinatie cu ciocolata si ceva mirodenii si au iesit niste briose pufoase si gustoase numai bune pentru o duminica in familie.
Pentru ca astazi este mare sarbatoare, Sfintii Mihail si Gavril si desertul meu trebuia sa fie ceva deosebit, asa ca am ales fructele de cactus pentru ca imi doream de mult sa le incerc si am pregatit Desert cu fructe de cactus, lamaie si ricotta.
Nu pot spune ca am ramas asa profund impresionata pentru ca nu e asa, sincer ma asteptam sa aiba un gust mai predominant nu sa imi pun eu imaginatia la incercare sa le dau cat de cat un gust.
Pentru weekendul care tocmai s-a incheiat am pregatit o prajitura vesela si gustoasa, Prajitura cu cardamon si gem de capsuni.
Ideea acestei prajituri a plecat de la o emisiune cu una din preferatele mele, Lorraine Pascale, insa am pastrat de la ea, doar cateva elemente si mi-am creat propria reteta de Prajitura rasturnata cu banane, cardamon si ghimbir.
Asa cum am mai spus eu nu pot reproduce retetele altora, as spune ca asta e marele meu minus in bucatarie si ori de cate ori o reteta imi atrage atentia si incerc sa o fac pastrez doar ceva din acea reteta pentru ca imaginatia mea este prea nastrusnica si nu imi da pace in bucatarie.
Stiu ca multa lume adora tiramisu clasic….dar… eu nu ma dau in vant dupa el, asa ca astazi am incercat sa fac ceva mai aproape de gusturile mele Desert Tiramisu cu visine si migdale prajite.
Varianta mea finala, a iesit mult mai buna decat speram initial, asa ca voi repeta experimentele si cu alte arome.
Acest Desert cu pere fierte in vin, este un alt experiment culinar al meu.
Imi place mai mult sa incer diverse idei care imi vin si mai putin sa gatesc retete deja gatite si incercate de alte persoane.
Fiind prin piata de dimineata, am vazut niste pere tare frumoase aveam acasa si un vin primit de la 2 prieteni din concediul lor in Portugalia si mi-a fost foarte usor astfel sa fac conexiunea intre pere si vin, asa s-a nascut aceasta reteta .
Imi place foarte tare sa improvizez deserturi cu ce am la indemana prin casa si atunci cand ideea din mintea mea pare realizabila si cu gust, atunci ajunge repede dintr-un simplu gand la realitate.
Asa a aparut si ideea acestui Desert cu migdale prajite si ciocolata, pe care mi l-am imaginat cu ce aveam la indemana, iar migdalele prajite pot spune ca sunt vedeta preparatului pentru ca au o aroma deosebita pe care nu as inlocui-o cu nimic.
Imaginea copilariei mele este reprezentata de un ghiveci imens care era in sufrageria apartamentului nostru, in care trona un smochin foarte mare.
In timp, nu mai stiu ce s-a intamplat cu acel smochin, dar ma bucur sa vad ca smochinele cresc si prin curtile oamenilor pe care eu ii cunosc si ca lumea apreciaza acest fruct care mie imi aminteste de copilarie.
Zilele trecute o prietena ma intreba daca vreau niste smochine verzi si imediat dupa discutia cu ea mi-a si sclipit o idee de Desert cu smochine verzi si fulgi de cocos, care pana la urma s-a dovedit a fi extrem de gustoasa, in ciuda faptului ca smochinele nu erau perfect coapte.
Daca e weekend trebuie sa continuam seria cheesecake-urilor, asa ca m-am gandit ca pentru astazi sa incerc cu pere deoarece nu am mai facut si eram curioasa ce aroma pot da perele in combinatie cu ricotta. Asa a aparut in portofoliul meu Cheesecake cu pere, ricotta, smochine si cardamon.
Ca sa nu fie atat de simplu, am adaugat si cateva seminte de cardamon si 4 smochine, dar rezultatul este unul imbucurator.
Daca mai ieri cautam combinatia perfecta pentru un cheesecake care sa ma dea pe spate, astazi ma declar aproape multumita si totodata convinsa ca am gasit acea combinatie, Cheesecake cu ciocolata, migdale si smochine.
Desertul de astazi este cel mai aproape de gusturile mele si cel care pe mine personal m-a impresionat cel mai mult, asta insa nu inseamna ca ma opresc aici…seria incercarilor pentru alte arome de cheesecake va continua.
Gogosi rapide face toata lumea, insa eu le-am visat azi noapte alaturi de un delicios sos de vanilie, asa ca dis de dimineata am plecat sa procur cele necesare pentru ca visul meu sa devina realitate.
Si pentru ca mi-am dorit ca sosul sa fie identic cu cel din vis, l-am facut cu pastaie de vanilie, un deliciu interzis seara si in general.
Asa cum probabil v-ati obisnuit, seria cheesecake-urilor cu diverse fructe va continua, astazi Cheesecake cu visine si vanilie.
Pentru ca este un desert de vara as spune eu, deoarece nu se coace, profit de fructele care sunt acum pe piata si incerc diverse combinatii pana cand o voi gasi pe cea care ma va cuceri cu adevarat.
Prajitura asta nu cred ca va e straina, este o prajitura pe care toata lumea o face, in special cu mere si bezea, doar ca eu o ador si din aceasta cauza o fac in diverse variante de fructe si am incercat si varianta de Prajitura cu prune, bezea si nuca.
Mie aceasta prajitura imi aminteste de copilarie desi nimeni in familia mea nu a facut vreodata aceasta prajitura cand eu eram copil, dar ori de cate ori mananc gandul imi zboara la vremea copilariei nu stiu de ce poate pentru ca e senzationala.
Ieri am repetat operatiunea cheesecacke cu ricotta pentru ca prima experienta a fost una reusita. De data asta am incercat cu zmeura proaspata si rezultatul a fost unul se senzatie, drept dovada ca azi a trebuit sa fac ceva dulce ca nu a mai ramas nimic de ieri.
Prajitura asta cu visine bezea cred ca daca ar fi sa facem un sondaj, ar fi pe primul loc in topul preferintelor tuturor daca nu, macar in top 3.
Nu am auzit pana acum pe cineva care sa nu o adore. E o prajitura simpla as spune, dar foarte aromata si extrem de buna la gust, pe care eu o fac de cate ori am ocazia, cu tot felul de fructe, reteta de baza, ramanand aceeasi.