Poveste de iarna la Fantanele

De catre   ianuarie 8, 2016
4 votes

Odata cu editia de iarna a Food Bloggers Conference, pe langa reintalnirea cu prieteni vechi, am castigat o excursie in satul Fantanele din Sibiu, la o familie autentica de tarani nascuti si crescuti in Fantanele. Excursia a fost sponsorizata de Lidl Romania in cadrul campaniei lor de Craciun prin care au invitat oameni de la oras sa se bucure de Sarbatori de viata la tara.

Am fost tare bucuroasa ca am castigat aceasta excursie de 3 zile si 2 nopti, pentru ca de mica  mi-as fi dorit sa am bunicii la tara, asa ca experienta de la Fantanele mi-a venit ca o manusa.

Am fost acolo impreuna cu Mihai al meu, intre 2-4 ianuarie 2016, asa ca am totul proaspat in memorie: am ramas cu amintiri extrem de placute si am trait o experienta de neuitat, pe care cu mare drag as repeta-o oricand, fara sa clipesc :).

Familia unde am fost se numeste Miclaus, sunt oameni simpli, de la tara, nascuti si crescuti in Fantanele, un sat la 20 km de Sibiu, cu doar cateva familii ramase acolo, in mare parte oameni varstnici, dar foarte gospodari si primitori.

20160104_110612

Familia Miclaus are 3 copii, 2 baieti si o fata, toti mari si la casele lor, cu copilasi la randul lor si care au ales sa mearga catre oras, lasand parintii in inima satului, cu gospodaria si locul natal.

Oamenii sunt simpli, dar extrem de prietenosi si sociabili, au o gospodarie mare, foarte curata si cocheta, aranjata cu tot ce au simtit ca ar avea nevoie. Dna Miclaus m-a cucerit cu preparatele ei, pe mine care sunt extrem de exigenta cu mancarea. Dansa a reusit sa ma faca sa mananc tot ce mi-a dat pentru ca in fiecare preparat am gasit multa dragoste si de aici si gustul nu putea fi decat unul desavarsit 🙂

E drept ca si zona conteaza: eu, fiind tot ardeleanca, sunt obisnuita cu gustul mancarurilor mai mult decat daca as fi fost dintr-o alta zona a tarii. Aici am intalnit mancarea cu care am crescut si preparatele specifice de iarna, cu acelasi gust pe care il stiam de la bunicii si strabunicii mei.

S-au bucurat si ei tare mult ca ne-au avut musafiri, nu stiau ce sa ne dea si ce sa ne faca pentru a ne simti bine, desi conditiile nu erau de pensiune sau hotel, dar oamenii ne-au oferit tot ce aveau mai bun in gospodarie, de la preparate pana la zambetele lor calde de oameni simpli, dar extrem de bine crescuti si foarte prietenosi.

Noi am ajuns acolo sambata dupa-amiaza pe la 15:00, ne-au asteptat cu bucate alese si cu multa buna dispozitie, dna ne pregatise o ciorba de vacuta cu tarhon si o tocana de cartofi cu afumatura, ceva ce nu am mai mancat de pe vremea bunicii mele. Daca ar fi sa dau o nota, cred ca si 100 e prea putin fata de cat de bine am fost primiti si tratati.

A doua zi fiind duminica, ne-am dus la biserica din sat, o biserica Monument UNESCO, care dateaza de la 1770, cu icoane pictate la 1800; o biserica micuta, dar plina de oamenii satului, veniti cu totii la slujba de duminica.

20160103_104259

20160104_110816

Dupa slujba am mers acasa, unde parintele satului ne-a vizitat si am schimbat cateva vorbe; un preot extrem de ancorat in realitate, e drept ca e tanar, dar desi in sat internetul si semnalul la telefon sunt raritati, era pus la punct cu toate stirile si am putut discuta diverse subiecte, de la cele bisericesti, pana la cele lumesti :).

Ne-a dat chiar cheia de la Muzeul satului si s-a aratat extrem de incantat ca dorim sa il vizitam, asa ca am mers acolo impreuna cu familia Miclaus si am gasit o colectie impresionanta de icoane pe sticla, straie populare vechi si ustensile din lemn, folosite pe vremuri de sateni la muncile casnice.

20160103_161204

20160103_161215

20160103_161223

Dupa vizita la Muzeul satului, pe un ger naprasnic pentru noi, oraseni obisnuiti sa stam prin masini in trafic si mai putin sa traim viata in aer liber, ne-am intors acasa la familia Miclaus, iar ei mi-au permis sa le pozez afumatoarea, ceea ce m-a bucurat, eu fiind fana declarata a slaninii de porc din Ardeal 🙂

20160103_095510

M-am delectat cu slanina zilnic cat am stat acolo si de draguti ce au fost sau poate vazand pasiunea mea pentru slanina, mi-au dat si la pachet cand am plecat 🙂

La Fantanele, ne povestea familia Miclaus, este o zona de livezi de pomi fructiferi, ei mostenind cateva dintre aceste livezi din generatie in generatie in familie. Asa ca am gustat acolo felurite dulceturi si siropuri naturale din fructele recoltate de ei, BIO: sirop de muguri de brad, sirop de soc, sirop de visine, compot de prune, dulceata de zmeura si aveau pivnita plina si de alte bunatati, dar cate sa gusti intr-un timp asa scurt?

Una peste alta, deconectarea de la tot ce este urban si evadarea la sat mi-a facut extrem de bine. Familia pe care am cunoscut-o acolo mi-a intrat la suflet, am schimbat numere de telefon si sper sa pastram legatura pe viitor.

Am luat de la dna Miclaus si cateva retete de sirop, cu care va voi incanta pe blog mai spre toamna 🙂

Sper ca ati trait si voi povestea asta de iarna alaturi de mine prin Fantanele cu ajutorul pozelor pe care vi le-am adus si sper ca macar pentru 5 minute sa va fi deconectat de la “oras” si sa fi patruns in magia locului de la tara, incarcat de traditii, oameni primitori si mancare BIO :). Eu… m-as intoarce oricand la ei cu mare drag si as petrece nenumarate zile acolo, mai ales ca altfel trece timpul la sat, mai domol si parca apuci sa traiesti tot ce noi nu putem intre betoane si praf, la oras.

Multumesc, Lidl, pentru un inceput de an minunat!

20160104_110543

 

10 Comentarii despre “Poveste de iarna la Fantanele

    1. dana Autorul articolului

      Multumesc Cris!! ma bucur ca ti-a placut 🙂
      Un an nou minunat sa aveti si voi draga mea!!!

  1. Victor

    Ştii bine, cred că ţi-am mai spus, trec prin pagina ta ori de câte ori am ocazia, chiar dacă nu comentez de fiecare dată. E drept, la mâncăruri nu am ce comenta, în sensul că n-am ce critica, sunt toate ca la carte, iar ca specialist n-am cum, că nu sunt. 😀
    Ei, la vorbe e altceva, cum am văzut că ai postat gânduri/rânduri, m-am aşezat liniştit la citit şi am savurat atât impresiile şi trăirile, cât şi fotografiile. Minunat totul, prea ca de la ţară, dacă e să parafrazez o reclamă, adică rupt din poveste.
    Bravo, să vă fie de bine şi de folos sufletului!

    1. dana Autorul articolului

      Multumim Padre!!!
      A fost chiar…ca o poveste de iarna spusa la gura sobei, adica tare frumos si ma bucur ca am avut norocul de a-i cunoaste pe acei oameni atat de primitori si gospodari 🙂

  2. Maria Udrea

    Am lecturat cu mare placere articolul tau.
    Asa de frumos si detaliat ai povestit ca parca am simtit ca sunt si eu acolo.
    Sa ai un an nou, cu multe reusite si surprize placute, Danutza si sa te bucuri de multe clipe minunate, alaturi de cei dragi!

    1. dana Autorul articolului

      Ma bucur mult ca ti-a placut Merisor drag!!!
      Chiar am vrut sa traiti si voi povestea noastra de iarna la Fantanele si daca am si reusit nu pot decat sa ma bucur.
      Sa ai un an nou minunat cu sanatate si multe bucurii!!!!!

  3. Cristina Olteanu

    Multumim frumos de articol. Suntem fericiti cand citim ca mai exista asa familii.

    1. dana Autorul articolului

      Cu mare drag!!! Exista…peste tot exista oameni frumosi, cred ca de noi depinde sa vrem sa ii vedem 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *